Îmbrățișarea macului

mă-mbie primavara cu un fir de verde
și îmi strecoară-n palmă petale vii de mac,
eu sper dar timpul, agnostic, nu mă crede
și-n rime-mbrățișate, arzând, le tot prefac...

Silabe albăstrui

nu e destul de iarnă pentru mine
aștept fulgi grei s-acopere amintiri,
să le prefacă-n punți fără suspine
sub care mi-au trecut atâtea nerostiri

nu mi-e destul de alb sub avalanșe

și-n iedera ursitei toate-atârnă greu

promisiuni desarte cer aprige revanșe

devorând cu patos taina lui Orfeu...

High hopes

eu tot mai râd ca nimeni alta,
tu încă mă privești albastru,
iubirea ne-a ramas "unealta"
ce ne-ar salva de la dezastru.

Nostra culpa

în fiecare vis mă-ndrăgosteam de noi
și construiam imperii din inocente ploi
te despărțeai de mine în fiecare joi...
ne judecă prezentul mâhnit pe amândoi.

am eșuat fatal cu cel mai mic punctaj,
azi împărțim iubirea în inegal partaj...
nu ne-a lipsit dorința,ci minimul curaj
consemn definitiv: din culpă, sabotaj.

Cântec alb

ne-am risipit în triluri albe de naiade
cu singura vina de a fi fost prea noi,
chiar de am rezistat atâtor cruciade
am devenit perdanții banalului război.

ne mai îngână zeii, sub ape, pe ascuns
și ne aduc ofrande râvnind eternitatea...
vom aștepta-nsetați un ultim nerăspuns
dar nu va mai conta a cui este Dreptatea

Le ciel qui finit

mi-e sufletul pribeag, unde sfârșește cerul
răscumpărând bucăți de puzzle incomplet
cu stropi de curcubeu, sfruntând bijutierul, 
ce m-a-nșelat cândva, viclean, la amanet...

Fructele uitării

mă vei uita... n-o să-ți mai am nici nume
dar nu acesta îmi va fi cel mai greu afront,
ci-absurdul de a pierde supremele pronume
căci "Eu" și "Tu" sunt azi lipsite de-orizont

Sfidare

planetele se-aliniază iarăși, lent...
păcat că nu mai cred în horoscop 
Venus se răzgândește permanent
și-mi nimicește stropul de noroc

privește-mă din nou așa cum sunt,
ascultă-mi ochii ce încă îți zâmbesc,
noi suntem ultimii atei de pe pământ
care în genunchi iubire mai cerșesc...

Stricto sensu

fiecare zi te-aduce mai departe
iar fostului tău elan... declarativ
(texte învățate poate dintr-o carte)
îi mai găsesc doar sens figurativ