Am promis cândva că voi scrie uneori nu recenzii, căci nu am pregătirea necesară, ci recomandări de lectură, după impresiile cărților citite personal. Acum mai bine de 20 de ani am primit cadou de ziua mea, într-un început de an, această carte cu totul diferită de ceea ce citisem până atunci. Primele 30-40 de pagini m-au intrigat, îmi amintesc că am vrut să renunț dupa primele câteva. Povestea însă m-a convins să o citesc cu răbdare și curiozitate. Pe parcursul lecturii am zâmbit, m-am entuziasmat, am plâns mult. De atunci am recomandat-o spre citire/ cadou oricui mi-a cerut părerea în această privinșă și pot spune azi că este una dintre cele mai de dorit cărți în biblioteca cuiva, cu atât mai mult dacă are în preajmă copii măricei. Exemplarul meu era tipărit la Humanitas, în colecția Cartea de pe noptieră, acele bijuterii format mic care se aliniază cuminți pe un raft îngust. Am împrumutat-o cuiva și așa cum s-a întâmplat și cu alte cărți dragi, nu s-a mai întors la mine însă nu îmi pare rău.
Exemplarul din imagine îi aparține fiicei mele, l-a primit recent de la Secret Santa (îi mulțumesc pe această cale) și este o ediție deosebită , cartonată, bine cusută, sub sigla Editurii Art, colecția Young.
A început deja să o citescă și a avut aceeași dorință de a renunța după primele pagini însă (sper că) am răzgândit-o.
Flori pentru Algernon este un roman scris de Daniel Keyes in anul 1966 și a avut până acum 2 ecranizări în 1968 și în anul 2000.
Charlie Gordon și Algernon devin pe parcursul cărții simboluri ale curajului de nu renunța, de a evolua, de a înfrunta noi provocări, de a face față durerosului Adevăr fără a se teme de necunoscut.
O carte despre iubire, prietenie și acceptare.
Ocarte care se află negreșit într-un top 10 subiectiv și personal
De (re)citit la început de an, de dăruit, de lipit de inimă.
