Vara, demult...

ce dor îmi e de-o vara indiană
să se reverse brusc, intempestiv,
lasându-mi luna grea, beethoviană
și dispărând subit, fără motiv...

mi-e dor de un apus pârguind,
ca de-o iubire cu post scriptum
când muzele în brațe mă cuprind
și-mi liniștesc firescul zbucium...