Ce mai este de spus?

Deunăzi, într-un schimb de gânduri cu cineva despre care nu știu încă prea multe lucruri, am venit cu rugamintea de a nu aborda deocamdată două subiecte mai sensible: religia și politica.
Replica imediată a fost:
Și atunci ce mai rămâne?
Am răspuns dintr-o suflare, de teama de a nu strica poate începutul unei prietenii:
Despre orice altceva, oricât de diferite ne-ar fi cele două.
Despre toate în care este nevoie de mai mult noi.
Bucuriile de zi cu zi.
Concepția despre lume și viață...
Oamenii care dăruiesc.
Cititul care îmbogățește
Îmbrățișările care dau curaj.
Filmele care picură povești sau lecții de viață.
Călătoriile care ne-au adus până aici.
Culorile care ne învelesc inima.

Arta care înnobilează.

Ploaia care doare.
Muzica, cea care înalță și liniștește.
Pădurile care n-au putut să ne înțeleagă.
Vorbitul, care vindecă

Florile care înveselesc privirea.
Scrisul care eliberează.
Luna care șterge lacrimi.
Despre insomnii, dileme, amintiri, dorinte și înfrângeri.

Despre toate felurile de Iubire, cea care face Soarele să răsară.


(sursa foto: Fine Art America)