Uneori, dintr-o țară
care nu a învățat (aproape) nimic din propria-i istorie, se
înalță, din ce în ce mai rar – prin muncă intensă și voință
exemplară – câte un campion. Și atunci ne dăm seama câtă
nevoie avem de astfel de exemple, de asemenea reușite care să ne
facă să uităm pentru o clipă de probleme, aplaudând îndelung,
cu certitudinea că țara asta mai are câte ceva de dat lumii.
Îți mulțumesc și eu, Simona Halep, pentru bucuria oferită, trăită sincer, cu sentimentul că avem motive și mai ales nevoie să fim optimiști.
În țara mea, în care am
ales să am doi copii, simt tot mai acut lipsa de modele reale, nu
fabricate și inventate de media, nici ciudați care după câțiva
ani petrecuți "dincolo", se întorc stâlcind limba și dându-ne
lecții despre orice. Copiii nostri mai mici sau mai mari,
adolescenții care abia își aleg un drum sau tinerii care sunt pe
punctul de a pleca pentru prima dată departe de familie, convinși
că facultatea aleasă li se potrivește, au nevoie de Oameni care să
le arate cu mândrie rezultatele muncii lor, indiferent de domeniu, să
li se dovedească că pot face performanță, că au dreptul să
viseze înalt.
În ultimul timp mă
surprind folosind des expresia "pe vremea mea", care-mi era destul de
nesuferită până acum câțiva ani...și mă întreb de ce politicienii dar și "vedetele" care apar in media, mai ales cei care fac parte din generatiile '70-'80-'90 când (credem noi) se făcea ceva mai multă carte, mai cu simț de răspundere, par că au sărit peste gimnaziu, altfel de ce le este atât de străină limba română; nu am învățat oare după aceleași manuale? (nu că în alte limbi s-ar descurca mai bine!). Probabil unii din ei s-au inscris direct la master și doctorat și atâta timp cât nu-i acuză nimeni de plagiat iar poporul (încă) îî votează, când nimeni nu le spune că se fac și ne fac de râs, consideră că au tot dreptul să ne sfideze.
Cred că e timpul ca Balada Mioriței să devină strict un element de studiu din punct de vedere literar, să ne ștergem din mentalitate mitul fatalității, al ciobănașului care nu face nimic pentru a-și schimba soarta.
Cred că e timpul ca Balada Mioriței să devină strict un element de studiu din punct de vedere literar, să ne ștergem din mentalitate mitul fatalității, al ciobănașului care nu face nimic pentru a-și schimba soarta.
Și simt, din iubire amestecată cu teamă pentru noile generații, nevoia viscerală de exemple pozitive, de realizări semnificative, cât mai multe, în toate domeniile, având convingerea că educația, alături de efortul personal sunt esențiale, căci "Scaunul pe care stai nu trebuie să fie mai înalt decât teancul de cărți pe care le-ai citit".
Țară, țară știu că e greu, că resursele tale sunt din ce în ce mai limitate, că unii au ales să plece, atrași de promisiunea unei vieți mai fără de griji, că mulți au obosit să se mai lupte cu piedicile, dar vrem modele, exemple, campioni!
Parafrazându-l pe Eminescu, în anul 100 al întregirii tale, te rog: Pe noi, nouă, redă-ne!
Țară, țară știu că e greu, că resursele tale sunt din ce în ce mai limitate, că unii au ales să plece, atrași de promisiunea unei vieți mai fără de griji, că mulți au obosit să se mai lupte cu piedicile, dar vrem modele, exemple, campioni!
Parafrazându-l pe Eminescu, în anul 100 al întregirii tale, te rog: Pe noi, nouă, redă-ne!
Sunt de acord cu tine ca, ne trebuie modele. Modele de parinti, modele de dascali si pedagogi, modele de campioni. Este adevarat, parintii incearca sa-si modeleze copii dupa un sablon intiparit in mintea lor si care, odata, li s-a aplicat si lor, cu rezultate mai mult sau mai putin pozitive. Cert este ca, anii au trecut peste ei, iar sabloanele cu rigurozitatea aferenta au pierdut teren in dauna unor pasivitati, atat din partea parintilor, pedagogilor cat si a copiilor, tocmai din cauza ca multi am "ales ce este mai bine pentru copilul nostru". Adica, sa nu-i lipseasca nimic, sa nu aiba motivatie, sa navigheze pe internet zi si noapte intr-un mod daunator lor si sa ne bucuram pentru ei ca nu teaiesc "ca in vremurile noastre". Dascalii la randul lor (75%), isi pun intrebari retorice cum ar fi: de ce sa-mi bat capul cu elevul, gratis la orele de curs, cand o pot face contra cost acasa? Unii copii isi permit sa "aplice" la ideile lor, altii nu (marea lor majoritate). Iar acestia vor ingroosa curand randurile celor care vor fi palmasii firmelor de constructii din occident, cersetorilor sau altor parazitilor care fura, inseala sau iti dau in cap la drumul mare, revenind in tara cu cefele groase, bratele tatuate, ca rod a starii de bine ce au cunoscut-o "afara", stalcind intr-un mod barbar limba romana. Foarte putini vor deveni cu adevarat campioni, lucrand pe la multinationale, in medicina sau mai stiu eu ce?. Este foarte greu pentru ei (copiii) sa isi aleaga modele, intrucat ele nu mai exista. In dorinta de a-si asigura un trai mai bun, parintii migreaza in occident, apoi se despart din varii motive, copiii ramanand in grija bunicilor, fara sprijin si indrumare pentru viitor. Aici nu mai putem vorbi de modele de parinti. Dascalii, au alte indeletniciri decat cele vocationale. Acum sunt comercianti. Nici ei nu mai reprezinta un model de urmat. Campionii...sunt foarte putini, iar ei sunt acei copii cu sclipiri de geniu, care au inteles ca trebuie sa se ridice deasupra maselor de prosti. Iar ei vor reusi sa conduca.
RăspundețiȘtergere