Însă în dimineața rece de martie Doamna Învățătoare era acolo, în gară, căutându-și foștii elevi cu privirea ei ageră, de un verde intens. M-am bucurat, mirată, să o revăd: "Am văzut pe liste că am doi copii care pleacă azi la Iași și am vrut să vă felicit și să vă urez succes." Acesta este Învățătorul/ dascălul cu vocație, cel care știe, poate și vrea să educe, cel care își imprimă chipul și vocea și cunoștințele pentru totdeauna în sufletul și în mintea elevului său.
Îmi amintesc multe din numele și chipurile colegilor mei, însă pe aproape toate ale profesorilor, chiar dacă nu mi-au plăcut materiile predate de toți și mă bucur când mulți dintre ei mă recunosc pe stradă, iar alții iși amintesc numele sau anul când am absolvit.
La întrebarea: "Dar de ce trebuie să învăț atâtea lucruri?" i-am raspuns fiicei mele cu simplitate: Pentru că în viață trebuie să știm și să calculăm cât costă merele pe care vrem să le cumpărăm dar și să purtăm o conversație în afara profesiei, să avem propriile păreri despre lume, să recunoaștem o lucrare celebră de artă, să știm bine cel puțin o limbă străină pentru a putea comunica corect cu cât mai mulți oameni.
Educația nu este un termen abstract ci un efort continuu. Al familiei, al școlii în toate etapele ei, apoi al individului însuși la orice vârstă. Iar în timpurile pe care le trăim nu mai avem nicio scuză să nesocotim educația. Fiecare piesă corect așezată face puzzle-ul interesant.
Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educaţie. Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri.Omul poate deveni om numai prin educaţie. El nu e nimic decât ceea ce face educaţia din el.Sunt de parere ca,pentru a reusi în viaţă, alături de studii şi diplome, îţi trebuie să ai şi şcoala vieţii. Si da! Invatatorii ne dau modelul de urmat in viata.
RăspundețiȘtergere