îmi intră pe fereastră, princiare,
ramuri zvelte, pline de magnolii
și cu gesturi largi, familiare
se odihnesc pe vechile fotolii,
îmbrațișează pernele brodate
și deslușindu-le mistere
îmi desenează-n palmă, înnodate,
enigmele gravate-n mezosfere
O, Doamne! Cat romantism in superbele versuri! E o deosebita placere sa citesti asa ceva!
RăspundețiȘtergere