sunt umbra călătoare a unui nimb
grăbindu-se încet spre micul infinit,
în care doar tăcerea își mai face cuib
și-n șoaptă mă așterne sub zenit...
grăbindu-se încet spre micul infinit,
în care doar tăcerea își mai face cuib
și-n șoaptă mă așterne sub zenit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu