Joaca de-a toamna

toamna scriu mai mult
mai viu, mai fără teamă
și parcă mai lesne ascult
culorile-i ce mă tot cheamă
spre blânde poteci de demult...

toamna e timpul
ce-mi curge înapoi
dinspre zenit către abis
și-ascunde în joacă
prin copacii goi
mirări din fructul interzis