Jurnalul unor nopți de mamă

Ca prin vis, un sunet strident de sirenă de ambulanță sau mașină de poliție (nu mai știi exact care sună așa ) străpunge liniștea nopții, semn că undeva există probleme mai mari decât ale tale.
Aproape adormsei. Cu greu, cu ochii pe ceasul telefonului. Te ridici și îi verifici iar.
Ea doarme. El doarme, deși l-ai tot auzit foindu-se în patul lui mic, după ce a tușit până a vărsat.
E 2.38 și te surprinzi din nou calculând: 4-6-8 ore de la antitermicul precedent.
Le pui mâna pe frunte de parcă în degete ar fi cel mai bun termometru.
Ea e bine, El parcă frige. Nici nu iti dai seama că mâinile îți sunt prea reci. Și fruntea ta pare fierbinte.N oroc că termometrul te liniștește: 36,9,  37.2...
Ti-e sete, frig, somn. Te doare gâtul.
Arunci o privire pe stația meteo: 22.8 grade, umiditate bună . Acum știi că nu e nici frig.
Dacă tot ești în picioare ajungi în bucatarie. Verifici cafetiera. ai pus cafea, dar oi fi pus și apă? Peste câteva ore vei avea nevoie de o ceașcă plină.
În casa plutește încă un miros ușor înțepător de alcool sanitar, de dezinfectant. Ei 3 sunt oricum bolnavi, măcar tu să nu te molipsești.
Arunci o privire peste sticlucele cu sirop , aliniate frumos pe etajeră, ca niste soldați gata de luptă. Iei unul cu tine, în caz că va fi nevoie. 2 dintre  sticlute seamana, protocalii amândouă, iți dai seama că l-ai luat pe cel gresit, 6-12 ani. Lui ii trebuie celalalt. Au tot plimbat viroza asta sau ce-o fi fost, împărțind anumite siropuri, ceaiuri și mai ales pe tine: "mami doare, mama au, mami eu vreau supă din cealaltă de oameni mari, mama brațe, mami teme, mama medicamentul asta are gust rău...."
Ai vrea să ai mai multe perechi de mâini, mai multi ochi, mai multă energie. Și ziua să fie mai lungă, să îi poți verifica și auzi mai bine. Noapte devine totul mai greu...
" Poate nu-i mai trebuie sirop în noaptea asta", îți trece prin minte....
Ai vrea să fii din nou copil, când bunica te trata cu sirop de ridiche neagra și ceai de ceapă... Când împărțeati jucăriile și nu vă mai imbolnaveați așa des, când toate erau altfel...
Intri încet în cameră , sperând să nu-i trezești. Mai sunt aproape 2 ore până la urmatoarea verificare și ai vrea să adormi.
Vor fi bine, vei fi bine.
Arunci o privire pe fereastră. Aparent, orașul doarme.
Sirena se aude din nou, în sens invers.
Sunt, cu adevărat, probleme mult mai mari.
Ți-e frig. Ți-e somn.
Vine primavara, curând.
Visezi verde.