sâmbătă, 25 iunie 2022

De iure...

eu aripă îți sunt, dar niciodată zborul
și din grădina-ntreagă o singură petală,
sunt versul nerostit ce-a rătăcit poemul
și-n templul amintirii, ultima vestală.
eu flacară îți sunt, dar focul niciodată
și în tumultul ploii fulgerul ce tace,
sunt raza-ngăduită dar nu lumina toată
și-n somn privirea ce știe să te-mbrace
eu muzică îți sunt dar niciodată cerul
și din orchestra toată singură vioară
ce fără de arcuș așteaptă lutierul
când tăcerea lumii iar te înconjoară...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu