marți, 25 iunie 2019

În derivă

plutesc fără catarg pe mările damnate
memoria m-apasă ca o ghilotină,
călăul născocește sentințe eronate
lăsîndu-le-n derivă prin vara clandestină...

aștept să mă inunde un amplu val de fard
s-acopere din umbre, s-alunge din himere,
să șteargă tatuaje ascunse-n endocard
dar mă scufundă-n taină corăbii efemere...


Un comentariu:

  1. Sper, ca aceste versuri exprima o stare de fapt demult apusa! Acum, e vara! Iar vara este despre mare, soare, iubire, flori, natura vie!

    RăspundețiȘtergere