să ningă mov cu flori de orhidee,
îndrăgostiții să-și șoptească
doar versuri argintii de epopee.
visez din nou o foarte iarnă
să ningă albăstrui dinspre Olimp,
Apollo să îmi cânte-n taină
din lira lui, în contratimp...
visez o iarnă complotând,
venind din Troia pe furiș
și în secret lui Paris căutând
pe Muntele Zeiței, ascunziș.
aștept o iarnă care să mă uite
citind din Odiseea lui Homer,
dar simt că zeii nu vor să asculte
și visul se destramă, efemer...
Ce frumos! Sper, sa avem parte de o iarna ca-n povești sau precum cele din poeziile lui Cosbuc si Arghezi.
RăspundețiȘtergere